Editorial

Ekta khotom nohoikina thaka larayi

Nagaland te substance abuse (drugs, mudu aro gao ke biya kuridiya bustu khan chola) tu ekta dangor problem hoijasey. Etu para manu khan laga jibon, poribar aru community khan ke barbad kurikina rakhidisey. Alcohol(mudu) aru tobacco pora loikina heroine aru synthetic opioids (haat para bana pain-relief drugs) nisina khatarnak drugs taak, drugs laga  addiction tu sob umar laga manu khan majotey spread hoi asey , school ja bacha khan taak ke bi effect kuri  asey. Government, church aru civil society para kosis kora laga bawajut, etu problem tu bari asey. Aro etu problem te ekta behtar aro dhyan dikina solution olabole lagi asey. 1970s laga last aru 1980s laga suru te, Naga youth khan majote drugs chola tu bishi besi hoijase, aru 1990s te heroine laga addiction tu ekta dangor problem hoijasiley. Eitu problem nimite, bishi student khan school chari dise, kaam napaikina thakisey aro society te alag-alag problem olai thakisey. Etu  homoi te, Naga Mothers’ Association (NMA) para drugs laga dhanda kora laga khilaf te dangor larayi suru kuridise. Utu homoiteye, heroine tu Nagaland te  Golden Triangle para aram se ahi thakisey, aru Kohima laga centre te bi pungchisey. Kohima laga sob locality aru bosti laga ama khan para milikina taikhan laga nijor-nijor area te drugs chola aro bikri kora laga khilaf te fight kurisey. Taikhan laga haar namanikina  kosis kora nimitey rehabilitation center(ekta jaga kotey manu khan drugs addiction aro dusra problem para thik hobole karney treatment aro support pai) khan banisey, aru drugs supply kora manu khan ke dhuribole nimitey law enforcement khan logotey milikina kaam kuribole parisey. Eman dukh para drugs laga khilaf te larayi kora laga bawajut, poila laga kahani tu aro wapas repeat hoi asey. Tinita decades(30 years)  pichete, Naga parivar khan opor te drug abuse laga khatra aro ekbar olai asey. Ajikali drugs abuse aro Nagaland government para tight law(kanoon) banaikena kunba drugs laga bikri, supplyaru stock kurikina rakha te rokh lagaikina asey. Nagaland State AIDS Control Society laga hisap te, Nagaland te injecting drug(biji marikina gao te drugs gusa) tu HIV laga dangor karon hoijase. Social Welfare Department para bi koi ase ki youth addiction bisi hoiasey, aru rehabilitation center khan para bhi sob demand pura kuribole naparikina asey. Aro sorom aru jankari komti thaka para bisi manu khan ke modod lobole para rokhaikina asey. Nagaland Substance Abuse Prevention and Treatment Policy (2022) tu ekta bhal step ase, hoilebi etu laga implementationtu astey hoijaisey. Nagaland te drug abuse laga musibat ke dur kuribole nimitey bisi solution laga dorkar hobo. Drugs laga supply komti kuridibole karney kanoon tu strict kuridibo lagey, control ke behtar aro dangor kuridikina aro corruption-free policies banabo lagey. Rehabilitation service ke baraidibo lagey, behtar medical facility aro mental health support dikina. Hobole ageyte rokhabole jaruri asey. School khan para youth khan ke drugs addiction laga risk laga bari te janaidibo lagey. Aro NGO, church aro Naga Mothers’ Assosiation para manu khan laga sorom hataidibole modod kuribo parey. Policy bodli kuribole aro bisi jaruri asey. Mental health, rehab aro kanoon ekforce kuribole nimitey fund baraidiya aro Nagaland’s Substance Abuse Policy (2023) ke aro strict para implement kuribole bi jaruri asey. Drugs addict huwa tu khali ekta kanoon laga problem hey nohoi, etu toh gao ke biya kuridiya laga dangor problema sey. Nagaland para youth khan ke addiction para bachabole nimitey care aro milikina kaam kurikina joldi-joldi action lobo lagey.