Editorial

Nagaland te Economic Revolutionary lagi ase

Nagaland ke sundor aru rich culture to bhal de kena ase, kintu ekta chup-chap dangor crisis bhi chuli ase. Bhal manu, education aru political development thaka bhi, state laga economy etya bhi delicate ase. Bahar laga poisa opor depend thaka, kom industry development, bhal infrastructure na thaka, aru entrepreneurship support na thaka karone economy ekdom weak hoise. Aji laga din te Nagaland ke khali ekta reform nahoi, ekta dangor change, ekta economic revolution bishi lagi  ase, juntu ekta notun generation laga phabna aru kaam para ahi bo pare.

“Economic revolutionary” etu word to dangor kota nishina lagibo pare, kintu etu ekta simple concept ase. Etu hoise, manu khan juntu purana system ke question kure, notun idea ani ase, aru kaam para change anibo kosis kuri ase. Etu manu hoise juntu risk loi kena business shuru kure, problem ke solution di, aru nijor community ke self-reliant banabo kosis kuri ase. Nagaland te, etu type laga manu lage juntu para pura state ke notun direction dikhabo paribo.

Nagaland laga sobse dangor resource hoise etu state laga manu, specially youth. High literacy thaka, educated aru talented youth bishi ase, kintu state te opportunity nai. Government job to bishi limited ase, private company bishi kom ase, aru nijor business suru kuribo kosis kurile bi bhal support nai. Loan napai, rasta thik nai, aru regulation to bishi complicated, etu sob karone talented youth khan dusra state te jai ase nahoile to ghor te unemployed thaki ase.

Etu situation change kuribo karone notun leadership lagi ase, ekta economic type laga leadership. Leaders juntu local resource te value dekhibo pare, time aru energy invest kuribo pare, aru ekta sustainable economy banabo pare. Agriculture, for example, to ekta important sector ase, hoilebi maximum time to subsistence farming he hoise. Jodi training, technology aru market access dibo, etu sector to ekta income-generating business banabo pare. Etu karone agritech entrepreneur khan bi lagi ase.

Nagaland laga culture, biodiversity, craft aru nature te bhi bishi dangor potential ase. Tourism, handmade product aru organic farming etu sob te income aru employment create kuribo pare. Kintu etu utilize kuribo nimite planning, investment, management, aru outside market connection lage. Economic revolutionaries khan he etu bridge bonabo nimite kaam kuribo pare, local resource ke national aru global market logot juribo paribo.

State government aru civil society bhi important role play kuribo lage. Policy to khali subsidy aru free scheme te focus nahoi, infrastructure build kuribole, startup ke support kuribole, skill training dibole, aru low-interest loan provide kuribole lagi ase. Education system te bhi innovation aru entrepreneurship mindset develop kuribo lage, student khan ke motivate kuribo lage.

Entrepreneur aru risk loa manu ke discourage nakuribo lage. Failing to ekta sikha hoise, stigma nahoi. Family, teacher aru community leader sob etu rasta support kuribo bishi important ase.

Nagaland te talent, creativity aru energy ase. Etya laga to etu sob ke channelize kuribole. Future to depend kure, economic leader opor, juntu notun direction de loi jabo pare. Economic revolutionaries to aji bishi lagi ase, aru eneka manu he Nagaland laga akhe laga future decide kuribo.