Nagaland ekta state ase juntu te biodiversity, fertile soil aru bhal climate para bishi blessed ase. State te 70% para besi manu farming te directly nahoile to indirectly involved ase. Kintu, jodi bhal para saile, Nagaland laga agriculture sector etya bhi bishi backward aru underdeveloped thaki ase. Juntu sector ekta economy laga backbone hoile bhi, attention aru modern approach na thaka karone ekta dangor problem hoise. Etu karone, etu sector te urgent reform lagi ase.
Ekta major problem ase jhum cultivation, juntu shifting cultivation hisap bhi jana jai. Etu farming method cultural identity hisap important hoile bhi, etya economic aru environmental point of view para saile sustainable nahoi. Soil fertility din para din komti hoi ase, aru forest area bhi destroy hoi ase karon fallow period kom hoise. Etu system continue korile, farmer khan ke long term te eku bhal outcome na ahibo.
Infrastructure bhi ekta dangor challenge ase. Bishi manu monsoon para depend kori kena farming kore. Irrigation system, cold storage, proper road connection, aru transportation na thaka karone, crop khan timely market te punchibo napare. Etu karone post harvest loss bishi hoi, aru farmer income komti hoi jai. Government ke rural infrastructure te invest kuribo lagi ase.
Dusra problem ase quality seed aru fertilizer khan na thaka. Farmers khan etya bhi low-yield seed aru traditional tools use kori thake. Government scheme ase, hoilebi awareness kom ase. Majority farmer khan ke scheme benefit mila nai, karone process complicated ase aru implementation weak ase. Extension service na thaka karone farming method improve kuribo knowledge bhi nai.
Market linkage aru value addition bhi almost nai. Majority farmer khan produce ke raw form te sell kore, packaging nai, branding nai. Etu karone price bhi kom pay kori thake. Organic product, Naga chilli, passion fruit etc. state bahar bhi demand ase, hoilebi branding aru marketing channel na thaka karone, farmer khan bhal benefit pai nai.
Land issue bhi ekta obstacle ase. Nagaland te traditional land system ase, juntu communal hoile bhi documentation nai. Etu karone farmer khan ke loan pabole problem hoi. Commercial farming nahoile mechanization bhi difficult hoi jaai, karon land fragmentation thake.
Youth khan bhi farming te interested nahoi. Karon eku opportunity nai, income low, modern tools nai. Etu karone bishi youth town te jai, job pisaribo karone. Etu long term te farming sector ke affect koribo.
Etu sob problem solve koribo karone, government ke long-term agriculture policy introduce kuribo lage. Infrastructure develop kuribo lage, climate-resilient farming promote kuribo lage, high-value crop introduce kuribo lage, farmer cooperative banabo lage, insurance aru loan access dibo lage. Technology integrate kori kena farming ke modern banabo lage. Private sector ke bhi include koribo lage, juntu funding aru innovation loi ahibo.
Nagaland te agriculture bishi potential ase. Kintu reform na thakile, etu sector khali struggle te thakibo. Reform economic point te he nahoi, hoilebi environment aru social point te bhi bishi important ase. Political will, public support aru proper planning thakile, Nagaland laga agriculture productive aru sustainable banabo paribo. Etu step action lobole time ahise.









Add Comment