January 4, 2025: Nagaland toh Celebrate kurea laga State ase. Traditions te dhuni, Masbut Community Life aru Cultural Diversity. Hoilebi taikhan etea Tobacco kha nimete, Public Health karne Chinta uthea ase koishe. Yete tobacco toh duita smoke aru smokeless bi ase. Yete alak alak saal laga manu khan sob bi khai ase koishe. Etu Serious Health, Social aru Economic Challenges karne bishi jokhum kuribole ase koishe. Yete bodom karne bia ase jani kinabi. State pura Tobacco kha toh nachari kina ase. Etea Nagaland te kile manu bishi tobacco khai ase koile toh. Cultural aru Social Acceptance karne ase. Bishi Communities te Tobacco toh khai. Yete tamul guti te tobacco dali kina kha toh dikhibole parea ase. Aru smoke kurea toh normal hoi jaishe. Yete jawan thakhea hooi para tanea suru hoi jai. Yete Family members ke sai kina shikea, Nahoilebi Sathi khan ke sai kina smoke kurea suru hoa bishi hoi ase. Yete tobacco toh jokhum nadibole laga hisab para dikhi loi ase aji kali laga generation te. Hoilebi, lamba jura karne toh bishi jamala hobole ase. Aru alak toh Awareness komti ase. Aru Tobacco Control kuribole laga law toh komzor hoa karne. India te Cigarette and Other Tobacco Products Act (COTPA) ase. Yete Tobacco khan bikabole aru advertisement khan kuribole mana ase. Hoilebi Nagaland te toh etu tarika follow nakuri. Yete tobacco khan toh khula khula jagate bikai. Aru etu schools aru Colleges aru Market laga jaga osor khan te para bikai ase. Aru etu saman khan toh Sosta aru aram para pai jai ase. Yete para kha manu khan bi bishi hoi jai ase. Tobacco toh Unemployment, Stress aru Substance Abuse logote link ase. Yete bishi Youths khan toh Tobacco ke Coping Mechanism nishina banai dishe. Yete Academic Pressure, Joblessness aru future karne thikhana nathakhea khan ke deal kuribole nimete. Aru alak tarika te toh. Etu alcohol para mudu aru Drugs khan bi kha suru hobole chances bishi ase Yete State te Addiction toh aru bishi bia kuri dibole ase. Yete tobacco kha karne Health nimete bishi bia hobole ase. Ahibole laga homoi khan karne. Yete Oral Cancer, Lung Cancer, Heart Disease, Respiratory infections aru Dental problemskhan hobole laga risk bishi ase. Nagaland tee tea para oral aru Gula cancer laga cases bishi uthea ase. Etu bimar toh khali manu ke nahoi kina, nijor laga families khan kebi ulta duk dea ase. Bishi bimar manu khan toh aru State te sabole naparea karne. State laga bahar khan tebi jai ase Treatment khan karne. Yete para Poisa bi khotom kuri dea ase. Etu nimete enika bia jamala lok nakuribole nimete. Masbut Enforcement law thakhibole lagea ase. Yete schools khan laga osor khan te bika khan ke strict para tarika khan kuribole lagea, Aru bika manu khan penalties khan dibole lagea koi ase. Schools aru Colleges khan ke tobacco nakhabole laga khan shikabole lagea koishe. Yete sathi aru Families khan bi kha manu khan ke samjai kina nakhabole laga tarika khan janai deale bishi bhal hobole ase.







Add Comment