Editorial

Northeast India te Drug Abuse aru Cross-Border Smuggling rukha bole kotha

Northeast India, juntu jagah laga rich culture aru natural beauty karone jona jaay, etiya ekta dangor samasya face kurise — drug abuse aru cross-border smuggling. Political aru development kotha te dhyan diya hoi thaka bhi, etu issue ekdom serious ase aru policymakers, civil society aru public sab laga milik effort lage etu rokhibole.

Geographically, Northeast India “Golden Triangle” — Myanmar, Laos aru Thailand laga border mila jaga — laga ekdom najik te ase, juntu world laga ekta dangor drug-producing region. Manipur, Mizoram aru Nagaland juntu Myanmar logot porous border share kore, etu karone drugs olopolop easily eta desh para dusra desh te aahi jaay. Security forces laga presence thaka bhi, difficult terrain, kom infrastructure aru kahi-kahi te local network bhi involve thaka karone, etu route khan active te choli jaase.

Ite laga consequence dangor ase. Heroin aru synthetic drugs use, especially youth te, bisi dangor poriman te barhi jaase. Myanmar para methamphetamine juntu smuggle kora hoi, etu karone addiction rate barhi jaase, HIV/AIDS bhi spread hoise — mostly shared needle use korikarone. Manipur aru Mizoram jaga te community pura drug dependency karone struggle kurise, juntu ekta public health crisis bonai dise — medical aru social duita side te.

Drug trafficking logot-logot, cross-border smuggling te arms, wildlife aru human trafficking bhi choli thake, aru etu sob mila ekta dangerous nexus banai dise — crime aru corruption laga. Eitu problem bishi dangor hoi jaay jabole karone region te employment opportunity aru development nai, aru etu karone youth khan easily smugglers aru drug peddlers logot jori jaay.

Authority laga response mila-jula ase. Ketiaba dangor drug seizure to kora jaise, aru Manipur te “War on Drugs” campaign bhi bisi visible ase, kintu consistency nai, community involvement kom ase, aru long-term rehabilitation laga planning bhi kom ase. Enforcement para he sob problem solve nohoi — socio-economic factor bhi consider kuribolage.

Etu rokhibole multi-pronged strategy lage. Border surveillance bhal kori boloi infrastructure aru technology improve kuribolage, Myanmar logot coordination bhal kori bolage. Logot logot awareness campaign, school te drug education, aru accessible rehabilitation center bishi expand kuribolage. Community policing, NGO aru youth organization involve kori prevention effort suru kurile grassroots te bhi resistance uthi boloi pare.

Aru etu sob logot, sustainable development bhi dorkar — like skill development aru job opportunity diya, jate youth khan good direction te jaay. Drug para fight jitu ase etu alag para jiti nohoi — etu holistic approach lage, juntu Northeast laga manu khan ke victim nohoi, future bonai bole partner hiseb te dekhibo lage.

Northeast India to ekta vibrant gateway bonibole pare Southeast Asia te. Kintu etu sapna pura koribole, drug aru crime laga shadow para nijor ke mukti di bolage. Etu action loi boloi time etiya ahise.