Recent saal te, Nagaland-te business aru economic activism dangor para uthi ase. Aji kali, khali sarkar nohoi, kintu business para, trader khan para aru civil society para bhi economic policy bana bole hissa lobo lage koi thaka awaaz bishi strong hoishe. Etiya Naga entrepreneur laga next generation toh bishi aware ase, aru state-te thaka poila para cholia ase thaka economic problem-khan ke bhi openly raise kuri ase.
Naga state-te sabse dangor development etu hoishe jetiya district-level business chamber khan milikina nine district-te indefinitely business shutdown call dishe. Etu laga demand khan clear thakishe: urban local body-te business body khan ke representation diyibo. Bohu bosor para taxation, market rule, town development, business license, sob decision government he lutoile, business khan laga voice nahi thakibo. Etu biju protest nohoi, kintu ekta demand ase – ki policy bana time-te directly effect huwa manu khan bhi kaamot hissa lobo lage.
Nagaland laga town khan – Dimapur, Chümoukedima, Kohima – bishi fast develop kuri thake, kintu policy aru infrastructure toh slow aase. Trader aru entrepreneur khan bishi problem face kuri thake: irregular rule, transport bhal nohoi, administration slow, aru bishi jagate unclear regulation. Etu activism toh government aru business community majote ekta structured dialogue laga need ke highlight kuri ase.
Naga youth entrepreneur khan toh digital market aru global business system sab bujipari ase. Eneka manu khan chahibo transparency, accountability aru consultation. Etiya activism khali problem highlight nohoi, kintu ekta modern aru sustainable economy banabo laga vision para ulai ase.
State government para written assurance diya bhi ekta important sign hoishe. Government-etiya buji parishe ki business sector bhi state development-te ekta major partner ase. Jodi government sob consultative committee banai, rule streamline korile, transparent policy loi ahibo, tate Nagaland-te investor confidence aru economic growth both bhal para aahibo.
Kintu kunba challenge bhi ase. Activism toh inclusive hobo lage – small trader, women entrepreneur, rural producer aru start-up khan sobke include kori. Activism political form loi naijai thakibo, bhal para economic need-upor hai thakibo.
Nagaland etiya ekta turning point-te ase. Business aru economic activism aji Naga governance culture ke change kuri thaka ekta strong force banishe. Government aru public majote mutual respect, dialogue aru reform thakile, Nagaland laga economy future-te bishi dynamic, accountable aru growth-oriented hobo.







Add Comment