Editorial

Nagaland te Drugs aru Mudu

December 28, 2025: Nagaland toh Culture, masbut community aru Deep rooted values karne janea koishe alak manu khan. Hoilebi etea laga homoi te bishi bia jamala  ekta uthea ase koishe. Yete drugs aru mudu kha nimete. Aru bishi bhak toh Youth khan majote ase. Poila te toh eman thakhea nai. Hoilebi etea bishi dangor jamala ekta hoishe. Yete Families, Communities aru State laga future khan ke dikdar dea ase koishe. Aru yete kile drugs aru mudu bishi kha suru hoishe koile toh. Etea state te kaam nakurea aru Opportunities khan napa karne ase koishe. Yete likhea pura bishi hoi kinabi. Youths khan toh kaam pabole bishi dikdar hoishe koishe. Kile koile Government kaam laga post toh bishi komti hoi kina. Competition toh bishi hoi ja nimete. Etu upor te Private Sector khan bi komzor hoa karne ase koishe. Yete para munduk, Stress aru Hope nathakhea suru hoi kina. Mudu aru Drugs laga rasta phane jai jai ase. Aru alak te toh. Aram para bia chinis khan toh pai ja nimete ase koishe. Kile kole Nagaland toh International Border osor te ase. Aru etu toh drugs khan loija laga rasta hoi jaishe. Yete Heroin. SP Tablets, Cough Syrup aru alak drugs khan toh tai laga rasta bisari kina. Local market te gushi jai ase koishe. Arubi Nagaland te Mudu bika toh mana ase. Hoilebi mudu khan lokai lokai kina kinibole pari jai ase. Yete Enforcement aru Social acceptance khan komzor hoa nimete. Kunba jagate toh aram para pai jai ase. Yete sathi laga pressure aru social Influence laga tarika parabi suru hoa bishi ase. Yete Jawan manu khan drugs aru mudu khan suru hoi ase koishe. Yete Modern dikhibole nimete aru Confident dikhabole karne. Aru yete bhal para nasam jaile. Yete para addiction te gushibole bishi aram ase.  Aru bishi family laga cases khan te toh. Mudu khai kina health aru Adaat bia hoa pichete janea suru hoi jai ase koishe. Yete ekjun ekjun ke bhal para nashikai aru bhal  para narukha nimete. Drugs aru Mudu addict hoa toh Health aru Social tebi bia hoi jai. Yete addict hoi kina Ghao aru Dimak bi bia kuri dea ase. Yete Depression, Anxiety, Liver damage aru HIV aru Hepatitis bi lagibole risk bishi hoi jai. Bishi wala khan toh mara mari kurea suru hoi, crime aru relationships khan bi bia thakhea. Yete Famlies khan kebi bishi munduk aru Poisa bi bishi loss kuri dea. Etu upor Communities aru society te chor bishi hoi jai. Yete mara mari aru Jawan manu bhal thakhibole laga bi  loss hoi jai. Etu khan nimete drugs aru mudu khan rukhabole ase koile. Government khan para border Control, Law Enforcement aru bia saman khan sa laga masbut kuribole lagea. Etu eki homoi te employment Opportunities khan bi banabole lagea, yete Skill-Based Education bi dibole lagea. Etu ekila nahoi kina Community khan bi mili kina tarika lobole lagea. Yete Churchs, Families, Village council aru Youth Organisation sob. Taikhan para guidance, Support aru joldi tarika khan lobole lagea ase. Yete society khan toh khali punishment nahoi kina, Rehabilitation tebi mun dibole lagea ase.