Editorial

Nagaland, import kura jagah

Nagaland, juntu sundor jagah, bisi culture aru proud history ase, etu jagah etya ekta uncomfortable situation te ase, bisi imported product opor depend kori ase. Kha saman, vegetable, construction material, fuel, kapra aru daily use product sob bahar para ani ase. Etu karone Nagaland ekta “importor desh” hoi ase. Etu situation logot bisi problem ase, economy, sustainability aru future development opor dangor effect hobo.

Nagaland te aji kali bisi imported saman dekhi jai, Assam para vegetable, Punjab aru Andhra Pradesh para rice, bahar desh brand snacks aru meat product. Kintu Nagaland laga soil fertile ase aru climate bhal ase. Traditional farming knowledge bhi ase. Kintu local agriculture decline hoi ase. Farmland khan khali hoiase, aru young generation farming te interest kom hoi ase. Bisi manu city aru office job bisare.

Etya situation tu ekta paradox hoise, ekta state juntu nijor saman grow koribo pare, etu saman bahar pora kine ase. Etu problem local economy kamjor kori ase aru poisa bahar te flow hoi ase. Local farmer, artisan aru small business owner khan competition face kore bahar laga product logot. Etu karone livelihood aru traditional skill loss hoi ase.

Infrastructure aru policy problem bisi ase. Rural area road bhal nai, tate local product transportation expensive aru difficult hoi. Cold storage, processing center aru marketing support nai, etu karone production bisi increase na hoi. Government scheme ase, kintu ground level te implement weak ase, etu logot benefit kom pai.

Construction sector te bhi import problem ase. Cement, iron rod, tile aru kunba time te sand sob bahar pora ani ase. Etu construction cost bisi kore development slow hoi. Basic household item, furniture, utensils, plastic product, sob bhi bahar pora ase, kintu local bamboo, wood aru indigenous material ase, juntu use koribo pare.

Culture impact bhi visible ase. Traditional handloom, handicraft aru organic product bisi struggle kore, karon cheap aru machine para bona saman bahar pora ase. Young generation khan sosta aru  dam komti saman use kore kena dangor hoise, aru etu karone culture logot connection kom hoi ase.

Kintu etu situation change koribo pare. Government, public aru community logot milikena policy banabo lage juntu local farmer, artisan aru entrepreneur ke support kore. Subsidy, training, marketing support aru buy local campaign important ase, juntu producer aru consumer ke inspire koribo pare. School aru college te local economy aru sustainability related sikhabo lage, juntu pride aru interest build koribo pare.

Private sector bhi important role play koribo pare. Business aru startup ke encourage koribo lage juntu para local supply chain develop koribo pare, aru value-added aru eco-friendly product banabo pare. Nagaland aru dangor potential ase organic farming, handicraft, traditional textile aru eco-tourism te. Etu sector develop korile import dependency kom hobo aru employment increase hobo.

Nagaland ke “importor state” para “self-reliant state” banabo lage. Resource ase, talent ase, aru manu willing ase. Government aru community logot milikena etu local economy banabo, juntu sustainable, proud aru nijor culture te base kori thakibo.

Aji kali duniya te sustainable development important ase, aru Nagaland ke etu direction te anibo lage. Import kom kori kena, local product promote kori kena, economy strong koribo lage. Youth aru citizen sob ke encourage koribo lage local product use koribole, aru local business support koribo lage.

Etu effort logot, Nagaland notun era te dikibo pare, juntu self-sufficient, sustainable aru cultural pride logot bhorta hobo